Voi obișnuiți să vă notați diverse articole, referințe sau idei care vă vin uneori în minte și pe care vreți ca ulterior să le comentați sau dezvoltați pe blog? Să fiu eu singurul care face asta?
Mă uit într-un fișier cu astfel de note și linkuri spre chestii de anul trecut. Printre ele, următoarea postare de Facebook a lui Lucian Sârbu, din 3 august 2025:
Tot nu pot să înțeleg cu ce naiba îi sperie CG-u' dacă au trimis doi provocatori (peneliști notorii) la Broșteni care să se pretindă localnici și care, vezi Doamne, îi „apostrofează”, cu camerele de filmat după ei, pe voluntarii suveraniști că ar fi venit acolo doar pentru campanie electorală.
Credeam că subiectul CG e închis: i-au interzis să mai candideze, îl hăituiesc în justiție, i-au legat de coadă tinicheaua de „agent putinist”, aproape că l-au băgat în pușcărie și foarte probabil vor reuși să pronunțe împotriva lui o condamnare care să includă și suspendarea drepturilor civile electorale. La fel și cu alegerile: au toată puterea, au toate instituțiile, au sprijin necondiționat de la Bruxelles. Ce mai vor?!
Cu toate acestea se pare că, asemenea acelor eroi dostoievskieni din „Demonii”, ticăloșii sunt bântuiți de ceea ce au făcut și, odată intrați pe drumul păcatului, nu se mai pot opri. Conștiința lor vinovată îi împinge la și mai mult rău, crezând că fiecare rău nou pe care îl comit îl justifică și îl acoperă pe cel precedent, ca și cum întreaga lume ar fi doar un purgatoriu pus la dispoziția purificării conștiințelor lor. În realitate nu vor justifica și nu vor acoperi nimic. Dimpotrivă, mai rău se vor adânci în drumul spre iad pe care singuri și-l pregătesc.
Acum, nici măcar nu mai rețin ce eveniment avusese loc atunci la Broșteni și era comentat în această postare. Tot ce mai pot spune, la momentul de față, este că Georgescu Călin (am evitat o cacofonie), al cărui discurs era infuzat cu elemente mistice, religioase, ritualice, privitoare la destinul nostru național măreț etc, naște sau a născut în siajul său postări care conțin, la rândul lor, elemente biblice și filosofice: păcat, purgatoriu, iad, vinovăție, demoni, purificare, conștiință.
Să fie ăsta un semn că timpul distilează esențele? Au dispărut detaliile până la urmă nesemnificative și a rămas doar conturul sau imaginea omului respectiv? Poate. Dar cum ar fi arătat România sub Călin Georgescu, dincolo de febra și detaliile momentului, odată ce timpul ar fi eliminat toate elementele contingente (care au iscat atâtea controverse) și ar fi lăsat să se adune doar esența? O întrebare la care probabil nu vom avea răspuns niciodată.
Cei care chiar și acum se vor grăbi să spună siguri pe ei că știu răspunsul sunt, probabil, militanți.
Comentarii
Trimiteți un comentariu